Obiective Turistice

Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lățime și 17 m înălțime. Ghețarul de la Scărișoara este important pentru știință în primul rând în complexul de fenomene care se datorează prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele, oferă botaniștilor un interesant și permanent teren de cercetare. Fauna cavernicolă este săracă, cel mai de seamă reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. În gheața peșterii s-a descoperit un schelet aproape întreg de Rupicapra.

Peștera Poarta lui Ionele este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină [1]. facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertin și gururi. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei.

La baza unui perete stâncos ce se îndreaptă aproape vertical către cer, apa care a intrat circa 2.5 km mai la deal prin imensul portal al peșterii Coiba Mare iese în sfârșit la lumină, prin Izbucul Tăuz. Accesul către micul ochi verde de apă este relativ ușor. Din centrul comunei Gârda de Sus se urmează cursul Văii Gârda… până la izbuc. Rezervația naturală (inclusă în Parcul Natural Apuseni) reprezintă o zonă montană în al cărei areal se află un izvor cu activitate intermitentă (izbuc), ce funcționează pe principiul sifonului (cu o adâncime de 85 m.), unde ies la suprafață apele pierdute în peșterile Coiba Mică și Coiba Mare, formând un adevărat râu, care după un parcurs de cca. 100 m. intră în apele pârâului Gârda Seacă, un afluent al Arieșului Mare.

Coiba Mare este o peșteră situată în județul Alba, la 300 de metri de cătunul Casa de Piatră. Lungimea totală a tuturor galeriilor depășește 4 km, iar partea cea mai interesantă la aceasta peșteră este portalul (intrarea în peșteră) ale cărei dimensiuni sunt de 47 de metri înălțime și 74 de metri lățime. Se poate vizita pe tot parcursul anului - e nevoie de surse de iluminat, iar pentru vizitarea întregii peșteri sunt necesare echipamente de speologie. În perioadele cu debit mare a râului Gărdișoara nu este indicată vizitarea peșterii, datorită posibilității inundării pasajelor strâmte și imposibilitatea ieșirii din peșteră până la ape mai mici.

Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui, spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m față de fundul văii. Datorită frumuseții excepționale și pentru a păstra farmecul vizitării unei peșteri cât mai puțin modificată de către om, există doar un traseu balizat, dar care prin amenajări minimale asigură siguranța și conforul vizitării. Peștera este situată în Zona de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, iar pentru limitarea nivelului de intervenție a omului în scopul conservării valorilor naturale, activitățile de vizitare urmăresc respectarea principiilor ecoturismului. Accesul vizitatorilor este permis doar în grupuri organizate la intrare și însoțite de către ghidul peșterii. Accesul în peșteră este strict interzis fără a fi conform normelor de vizitare afișate.

Groapa Ruginoasa - Valea Seacă (monument al naturii) este o arie protejată de interes național. Groapa Ruginoasa face parte din Parcul Natural Apuseni și reprezintă o vale cu versanți abrupți, formată prin eroziune de șuvoaie (ravinare) ceea ce a determinat apariția stratelor de cuarțite (de culoare roșu-violaceu), conferind zonei (din punct de vedere peisagistic) un aspect aparte. Groapa Ruginoasă crește în fiecare an, înghițind copacii de pe marginea ei. Marcajul turistic ce duce la ea este bandă galbenă, pornind din DN75.

Peștera Huda lui Papară este peștera din Munții Trascăului care cumulează toate superlativele : cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite[1], cu cel mai mare depozit de chiropterit[2] din România. Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, în partea de nord-vest a Munților Trascăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trascăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră.

Este o splendidă cădere de apă de peste 18 metri înălțime situată peste drum de Dealul cu melci. Este rezervație peisagistică, aflată pe un prag stancos de calcare. În spatele ei se află o pădure de amestec conifere-foioase. Apele din zona sunt bogate în calcar și dau naștere unor splendide formațiuni calcaroase, de vârstă paleozoică, care maresc spectaculozitatea locului. Deasemenea lângă cascadă se găsesc trei bolovani gigantici - sculptați de vreme - ce sporesc frumusețea locului și dau peisajului un aspect pitoresc deosebit. După cum ar descrie-o un geograf: căderea de apa se realizează de la cca.18 m înalțime, cu un front de despletire a firului apei de 25 m pe abruptul stâncos pe care se scurge. Formațiunile calcaroase de tip travertinic depuse dealungul timpului măresc spectaculozitatea zonei. Aria protejată are o suprafață de 2.5 ha. Cascada Pișoaia cunoscută și sub numele de Cascada de la Vidra se afla in comuna Vidra, sat Nemești, in apropiere de DJ762, Mihoiești - Avram Iancu.

Dealul cu Melci este o rezervație paleontologică ce protejează un bogat punct fosilifer cu gasteropode, reprezentativ pentru faciesul recifal al senonianului, etaj al Cretacicului superior. Zona protejată se întinde pe o suprafață de 0,6 ha. Este un unicat geologic, cu o vechime de 65-70 milioane de ani, în care în depozitele sedimentare, formate dintr-o alternanță de conglomerate cu gresii și marne, sunt încrustate 35 de specii de moluște, cele mai reprezentative fiind gasteropodele marine din genul Acteonella, cu speciile Gigantea și Lamarki Cenura.